Împărțirea moștenirii între ascendenții privilegiați (părinții defunctului) și colateralii privilegiați (frați /surori și descendenții lor până la gradul 4 inclusiv (nepoți și strănepoți de frate/soră)
Ascendenții privilegiați sunt părinții, tatăl și mama defunctului, din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopție.
Tatăl din afara căsătoriei
- Deși vocația succesorala a tatălui din afara căsătoriei nu este consacrată de codul civil sau de alte acte normative și cu toate că vocația succesorala legală trebuie, în principiu să se sprijine pe o dispoziție expresă a legii, nimeni nu o mai pune la îndoială. Recunoașterea vocației succesorale legale a tatălui din afara căsătoriei este reclamată de raporturile de rudenie statornicite între copil și tatăl său prin stabilirea filiației, de principiul egalităţii între sexe și de principiul reciprocității vocației succesorale legale, precum si de art. 500 Cciv (o consacra indirect, atunci când prevede că părintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului și nici copilul asupra bunurilor tatălui, afară de dreptul la moștenire și întreținere – fără distincție după cum filiația este din căsătorie sau din afara ei).
- Problema vocației succesorale a părinților firești în cazul adopției.
- În cazul adopției cu efecte depline, părinții firești ai celui adoptat, indiferent dacă sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei, pierd orice vocație succesorala la moștenirea lăsată de cel adoptat fiindcă încetează raporturile de rudenie dintre ei.
- Excepție : În situația în care unul dintre soți adopta cu efecte depline copilul firesc sau adoptiv al celuilalt soț, raporturile de rudenie se mențin cu părintele firesc care este soțul adoptatorului (nu însă și fata de celalalt părinte firesc).
- În schimb, în cazul adopției cu efecte restrânse, indiferent daca adoptatorul este sau nu soțul unuia dintre părinţii firești, vocația succesorala a ambilor părinţi firești se menține, întrucât aceasta adopție nu întrerupe legăturile de rudenie ale adoptatorului cu părinţii firești.
Vocația succesorală a adoptatorului
- Adoptatorul, indiferent daca este vorba despre o adopție cu efecte depline sau cu efecte restrânse, va avea vocație succesorală la succesiunea adoptatului. (aplicându-se si aici principiul reciprocității vocației succesorale legale).
Împărțirea moștenirii numai între ascendenții privilegiați (părinții defunctului).
Daca la moștenire vin numai ascendenții privilegiați (neexistând soț supraviețuitor sau colaterali privilegiați), atunci moștenirea se împarte întotdeauna între ei în mod egal, potrivit principiului egalităţii între rude de aceeași clasă și de același grad chemate la moștenire. In cazul adopției cu efecte restrânse, adoptatorul (sau adoptatorii) vin/e împreuna cu părinţii firești. Moștenirea se va împarți tot egal, la 2, 3 sau 4 părinţi, în funcție de numărul lor.
Dacă sunt dezmoșteniți moștenitorii din clasa a II a, se va proceda astfel:
- dacă din clasa a II a fac parte doar ascendenții privilegiați și aceștia au fost dezmoșteniți, ei vor primi o cota redusa din moștenire (cel puțin rezerva sau cota redusa de defunct, în cazul dezmoștenirii parţială și dacă această cota e mai mare decât rezerva), restul atribuindu-se rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condițiile pentru a moșteni;
- dacă din clasa a II-a fac parte și ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați și au fost dezmoșteniți doar ascendenții privilegiați, de această moștenire vor profita colateralii privilegiați, ale căror cote vor creste corespunzător;
- dacă din clasa a II-a fac parte si ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați si au fost dezmoșteniți doar colateralii privilegiați, de această moștenire vor profita ascendenții privilegiați, ale căror cote vor crește corespunzător;
- dacă din clasa a II-a fac parte și ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați și au fost dezmoșteniți în tot atât ascendenții privilegiați, cât și colateralii privilegiați, rezerva succesorală va fi primită de ascendenții, iar colateralii privilegiați vor fi înlăturați de la moștenire, restul atribuindu-se rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condițiile de a moșteni.
Dacă, alături de clasa a II a de moștenitori, la moștenire este chemat și soțul supraviețuitor, mai întâi se stabilește cota ce se cuvine acestuia și restul se împarte între moștenitorii din clasa a II-a:
- dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs atât cu ascendenții privilegiați, cât și cu colateralii privilegiați ai defunctului, cota cuvenită soțului supraviețuitor este de o treime (1/3 din moștenire), iar partea cuvenita clasei a IIa este de 2/3, ce se va împărţi între moștenitorii din această clasă conform regulilor de mai sus sau de mai jos.
- dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire numai în concurs cu ascendenții privilegiați, partea cuvenită soțului va fi de 1/2, iar partea cuvenită acestora din urma va fi de 1/2, indiferent de numărul lor, ce se va împărţi în mod egal între aceștia.
Colateralii privilegiați reprezintă rudele cele mai apropiate ale defunctului pe linie colaterală; aceste rude sunt frații/surorile și descendenții lor până la gradul 4 inclusiv (nepoți și strănepoți de frate/soră).
Frații și surorile defunctului și descendenții acestora pot fi din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopția cu efecte depline. Aceștia nu pot fi din adopția cu efecte restrânse nu, întrucât nu exista vocație succesorala între adoptat și rudele adoptatorului. În cazul adopției cu efecte restrânse, colateralii privilegiați ai defunctului (adoptat) se recrutează dintre rudele (frații și surorile) sale firești, adoptatul păstrând legătura de rudenie cu rudele sale firești.
Împărțirea moștenirii numai între colateralii privilegiați.
Colateralii privilegiați, dacă vin singuri la moștenire, vor culege întreaga moștenire, 3/4 sau 1/2 din moștenire dacă vin în concurs cu unul, respectiv doi sau mai mulți ascendenți privilegiați, ținându-se seama, daca este cazul și de cota-parte a soțului supraviețuitor, care se atribuie cu prioritate.
Reguli generale :
- Colateralii privilegiați sunt chemați la moștenire în ordinea proximității gradului de rudenie (frații și surorile – gradul II, înlătură nepoții de frate/soră- gradul III, iar nepoții de frate/soră– gradul III înlătură pe strănepoții de frate – gradul IV);
- Moștenirea/partea din moștenire ce se cuvine colateralilor privilegiați se împarte in mod egal între frați/surori, pe capete, potrivit principiului egalităţii între rudele din aceeași clasă și de același grad.
- Tot astfel, în mod egal, adică pe capete, se împarte moștenirea și între descendenții din frați si surori, dacă vin la moștenire în nume propriu.
Regulă specială : împărțirea pe linii a moștenirii
Este o modalitate specială de împărțire a moștenirii care se aplica în acele cazuri în care, în calitate de colaterali privilegiați, sunt chemați la moștenire frați/surori ai defunctului care nu sunt din aceeași părinți.
Frații defunctului pot fi de 3 categorii :
- Frați buni (din aceiași părinţi)
- Frați uterini (mama comuna, dar tata diferit)
- Frați consangvini (tata comun, dar mama diferită)
Dacă la moștenire sunt chemați frați/surori din categorii deosebite, atunci moștenire sau partea din moștenire ce se cuvine colateralilor privilegiați se împarte în două părţi egale, corespunzătoare celor două linii: 1/2 pe linie maternă și 1/2 pe linie paternă. Jumătatea maternă urmează să se împartă în mod egal între frații uterini, iar jumătatea paternă urmează a se împărţi între frații consangvini; frații buni urmează să vina atât pe linie paternă cât și pe linie maternă. (potrivit principiului dublei legături).
- Împărţirea moștenirii între ascendenții privilegiați care vin în concurs cu colateralii privilegiați
Dacă la moștenire vin ascendenții privilegiați în concurs cu colateralii privilegiați, moștenirea se împarte între aceștia în funcție de numărul ascendenților privilegiați care vin la moștenire:
- Un singur părinte va culege un sfert din moștenire, restul de 3/4 urmând să rămână clasei colateralilor privilegiați (indiferent de numărul lor sau de gradul de rudenie cu defunctul);
- Doi, trei sau patru părinți, vor culege împreuna 1/2 (deci 1/4, 1/6 sau 1/8 fiecare), restul de 1/2 rămânând colateralilor privilegiaţi